O toamnă te urmărește

Oct 23, 2011

Toamna aceasta a fost zamislita cu mult timp inaintea noastra. Si renaste in fiecare an cu aceleasi frunze, aceiasi copii purtati de candoarea potopului de galben, aceleasi cupluri care isi parasesc indurerati amintirile la marginea unui parc. Batrani…diferiti. Albi, domoli, tristi, isi duc smeriti povara plimbarii prin ninsoarea de frunze ca fantomele in calea lor spre portile raiului.

Intr-o zi, am avut o vedenie. Se facea ca era toamna si eram pe malul marii. Era timpul perfect pentru a ma arunca in bratele unei indragostiri frenetice si abundente ca o ploaie de vara. Era luna plina si niciun orizont. Mergeam singura si inspaimantata de linistea apei. Niciun val nu tulbura fata marii. Ma afundam tot mai adanc in nisipul ud. Deasupra plutea calmul mortii. Continuam sa intru in obrazul malului pana mi-am vazut in apa pletele albe.

Ma trezii din hipnoza in momentul in care nisipul sfichiuia cu valuri de presiune miscatoare carnea mea inlemnita. Sub picioare, un porumbel ciuguleste resturi de vedenie, de mare, de luna, resturi din albul parului meu. Priveste curios in sus. Scriu. In jurul meu, se plimba aceiasi batrani. Se uita nepasator sub picioare, rascolesc cateva frunze, asteapta linistiti troleibuzul. Nu s-a schimbat nimic. Traiesc cu aceeasi iluzie de pana acum. Dar poate au avut si ei aceeasi vedenie? Cred ca toamna trecuta a fost demult inaintea noastra. Poate ca nici nu am cunoscut-o, pentru ca, de altfel, nisipul era sa ne sugrume pe amandoi. Si valurile erau sa planga…zgomotos…

Sunt iarasi un ciob rotund. Ma zbat frenetic de peretii linistei si a spatiului mult prea mare pe care il impart cu propriul patetism. Ma zbat pentru a-mi crea iar muchii. Pentru ce?

M-am apucat de ghicit. Ca si ghicitul in palma, ghicesc in nervurile frunzei de clestar. Unde e linia vietii? Dar a dragostei?  Imi caut speranta printre multiplele ramificatii rautacioase. Imi caut ziua de maine in nervurile unei frunze moarte. Ce-mi poate spune mie o frunza moarta? Nimic mai mult decat ca maine va fi probabil inca toamna. Ultima zi de toamna. Ultima zi in care indragostitii isi vor ghici viitorul in frunze intr-un infinit joc al amorului.

Toamna de azi s-a nascut cu mult timp inaintea noastra.

Anunțuri

Posted on Martie 25, 2012, in Uncategorized. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: