A doua amintire :”>…a bulgarelui de staniol si a urmelor de noroi (intr-o gara?!)

“In copilarie imi placeau enorm hartiile de staniol colorate. Le netezeam, le aranjam si le strangeam cu grija intr-o cutie. Fiecare avea alta culoare. Intr-o zi cineva mi le-a luat si a facut din ele un glob. Stranse in bulgarele acela cenusiu, foitele mele colorate nu m-au mai interesat. Asa am procedat, in general, si cu amintirile mele. N-am vrut sa tarasc dupa mine prin viata bulgarele de staniol si am preferat sa traiesc fiecare clipa pentru ea insasi, pana nu intra si ea in globul cela.”

Citesc pe Octavian Paler;  viata sa “pe un peron” imi provoaca senzatia de familiaritate totala…Nu, nu traiesc pe un peron, nu am nici macar curajul sa urc intr-un tren alegoric, dar unele lucruri din experienta pe care o lecturez acum imi sunt cat se poate de apropiate… E interpretarea omului ca un romancier ratat al propriei vieti care nu vede lucrurile insesi, ci se margineste cel mai adesea a citi etichetele de pe ele…

Nu mi-a fost niciodata frica de singuratate… Cand eram mica, ma inchipuiam deseori zavorata intr-un hambar uitat de lume si primeam o placere hedonista din faptul ca eram singura si incapabila sa fac ceva. Poate ca asta ma scuza, de fapt,  de nedorinta de a face ceva, de a schimba ceva, sau de a-mi alunga solitudinea in care ma delectam.  Petreceam zile intregi vizualizandu-ma intr-un spatiu inchis si prafuit,  plin de scanduri, sarme, unelte de tamplarie, butoaie invelite intr-o rugina masiva de paienjenis multiplu, cuprinsa de senzatia “dureros de dulce” ca sunt captiva impreuna cu propria mea frica/placere de a fi singura… totusi raman la concluzia ca sentimentul se datora dorintei de a ma disculpa de responsabilitatile mele care, in mod normal, se desfasurau intr-un spatiu liber. Imi placea emotia care ma cuprindea odata cu gandul ca cineva ma cauta, ma facea sa ma simt utila si, in cazul unei disparitii, regretata de cei carora nu le sunt indiferenta… si, in aceasta oribila ipostaza, deveneam individul descris de Paler – solitarul diletant. Stiti ce este un solitar diletant? Unul care traieste in singuratate tragand cu coada ochiului la lume. Asta riscam sa devin pana m-a cuprins iremediabila frica de a fi napadita de paianjeni si praf in hambarul parasit si anost… si m-am ridicat in picioare cautand usa.

Am  iesit din el, ca si din amintirea care s-a surpat in bulgarele de staniol…..la care revin acum, incercand  sa netezesc inutil foita cenusie care oricum va ramane botita. Si iar risc sa mai vreau sa incerc din nou placerea hedonista de a ma retrage si a urmari impactul disparitiei. „In noaptea urmatoare am dat parca de o poarta ruginita si incuiata. M-am chinuit destul de mult s-o imping, s-o fortez. In zadar. Era intepenita zdravan. Si tocmai in gaura cheii isi facuse panza un păianjen, asa ca nu puteam vedea ce era dincolo. Dar, spre uimirea mea, am descoperit prin apropiere urme de pasi. Se pierdeau prin iarba si eram gata sa renunt sa le mai urmaresc cand le-am vazut din nou, intiparite in pamantul moale de pe marginea unui sant. M-am luat dupa ele. Nu era prea greu, deoarece, la lumina lunii, le vedeam destul de bine. Simteam pamantul sub picioare devenind din ce in ce mai moale si mai lipicios, cand mi-am dat seama ca nimerisem in marginea unei mlastini care semana cu cea din spatele garii. La intoarcere, tot uitandu-ma la urmele pe care le lasasem mi-am dat seama ca acestea semanau intru totul cu cele care ma calauzisera in mlastina. Am incremenit. Nu-mi venea sa cred. Cum puteau fi urmele acelui necunoscut chiar urmele mele daca eu nu trecusem niciodata pe acolo pana atunci? Mi-am adus aminte ca la pantoful meu stang tocul era rupt intr-o parte si am controlat inca o data urmele.

Dupa asta n-am mai avut nicio indoiala. La toate, semnul se vedea foarte clar.”

Anunțuri

Posted on Martie 1, 2011, in Memoriile unui romancier ratat and tagged , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: