Post nou cu parfum de noiembrie

Sufletul meu….nu e niciodata al meu…nu e niciodata intreg….imi darui sufletul, bucata cu bucata, tuturor celor care trec de limita lui…il darui umil si sincer…il darui fara sa astept raspuns. In ciuda acestui fapt, primesc bucati din alte suflete…ciopirtite, neslefuite, aspre…dar pline de caldura, sau pline de durere, sau de fericire… le primesc si multumesc.

Asemeni unei roci enorme, sufletul meu se sparge in pietre neregulate si se daruie, pentru ca e obisnuit sa fie maximalist, sa creada, sa simta, sa iubeasca, sa inteleaga, sa se inchida sau viceversa. Si e incoerent…la fel ca randurile pe care le scriu….si le darui celor care vor sa le primeasca…


Posted on noiembrie 6, 2010, in Uncategorized. Bookmark the permalink. Un comentariu.

  1. ,,Cind sufletul traieste intens,fiinta fizica cu toate nevoile ei parca a disparut”(Victor hugo)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: