Daily Archives: octombrie 19, 2010

AŞ PUTEA FI…

Cu cine poți împărți o disperare?

Cînd omul își dorește ceva foarte mult, nimic altceva nu contează. Naiv? Idealist? Adevărat!…

.sau nu??…De obicei, oamenii nu ating culmile succesului pentru că nu au curaj și cred că nu merită să fie fericiți de pe urma acestui succes. În consecință, ei își creează un spațiu disponibil pentru lamentările lor, un spațiu unde există loc și îndreptățire pentru orice lucru care îi face nefericiți. Un fel de cameră rotundă, în care se învîrtesc într-un cerc fără sfîrșit, o debara plină cu amintiri în care disperații se refugiază pentru a se convinge că un alt mers al lucrurilor nu este posibil și că nimic nu s-ar fi putut întîmpla altfel decît așa cum s-a întîmplat deja…și așteaptă să fie consolați…așteaptă să li se dea dreptate și își formează propriul cerc de disperați în care, la prima vedere, dau dovadă de o consolare exagerată față de cei pe care, cică, îi înțeleg….

pentru ca, de fapt, să le pese doar de propria suferință și să considere egoiști pe cei ce nu le acordă atenția și înțelegerea pe care o așteaptă…Nu s-a gîndit chiar nimeni că primesc exact atît cît oferă? De ce să aștepți de la Univers mai multă energie decît cea pe care ești în stare să o dai? Nu ți se pare….

……..Egoist?

Ești și tu așa?

Sunt și eu așa.

Ne naștem așa.

Cînd suntem mici, așteptăm să fim consolați pentru că ne zdrelim neatenți coatele de dușumele. Adolescenți fiind, vrem să fim înțeleși de părinții, care devin, în mod firesc (firesc?) pentru noi, niște extratereștri insensibili. Cînd iubim, așteptăm să fim iubiți exact așa cum ne dorim, fără să acceptăm faptul că, dacă cineva nu ne iubește așa cum ne dorim noi, nu înseamnă că nu ne iubește din tot sufletul. Așteptăm mai mult și încercăm deci să regăsim așteptările în persoane noi, în locuri noi, în gînduri noi…Ne naștem așa…Trecem prin viață ca să ne dezvățăm să fim așa…

Fii liber! Calcă peste nuanțe. Nu contează nimic. Nimănui nu-i pasă. Cu cine poți împărți o disperare? Vrei s-o împarți? Sau o strîngi puternic în brațe ca un copil mic o jucărie preferată și înoți în starea aproape somnambulică în care ești prins?

Nu vrei să o împarți…

pentru că ești……exact!, ești Egoist…

Mai rău,…..îți place.