Daily Archives: septembrie 25, 2010

NU UIT NIMIC…

Sunt atit de multe lucruri care conteaza…Conteaza grija pe care o oferi oamenilor dragi si pe care o primesti fara sa o astepti…Conteaza zimbetul care apare involuntar din bucuriile mici de care ai parte in ficare zi.Conteaza momentele de fericire pe care reusesti sa le gasesti zilnic…

Conteaza sa mergi pe jos si sa renunti la transportul public in favoarea unei plimbari tematice…de fapt…tematica este intotdeauna aceeasi…te bucuri ca poti merge…ca poti suride…ca poti contempla lumea asa cum este ea in orice moment pe care il surprinzi…poti privi in sufletele trecatorilor prin gesturile pe care le fac acestia inconstient…prin felul in care-si incrunta fata atunci cand merg…prin felul in care cauta prin genti cine stie ce maruntis…prin felul in care se grabesc sau stau pe loc…sau prin felul in care contempleaza, la fel ca tine sau ca mine, toti trecatorii…

Conteaza atat de mult felul in care reusesti sa acorzi atentia binemeritata familiei tale si prietenilor tai…Conteaza sa-i suni la timp…sa spui ca ti-e dor…sa-ti ceri iertare…sa chemi la o intalnire…sa te trezesti alaturi de o cafea si niste sandwichuri in forma de zambete si alaturi de senzatia ca esti privit indelung…cu admiratie…si sa-ti fie frica sa te trezesti ca sa nu rupi farmecul…Conteaza sa intelegi toate aceste lucruri la timpul lor…

Conteaza sa revii mereu la felul tau de a fi dar sa nu-ti fie frica sa deschizi portile schimbarii…Conteaza sa spui oamenilor apropiati ca ii pretuiesti si regreti ca nu le poti acorda mai mult timp atunci, cand intr-adevar nu poti…Conteaza sa vizitezi locurile vechi care te imbratiseaza in amintiri vechi…da…pentru mine conteaza amintirile… si conteaza lectia pe care o iau de la fiecare clipa in care sunt Om…

Conteaza sa iubesti…cu adevarat…Conteaza sa fii gata sa ierti…sa uiti…sa continui si sa ierti din nou…Conteaza amintirile…sunt atat de multe lucruri care conteaza…nu arunc nimic la gunoi…niciodata…[nici chiar atunci, cand nu mai pot recicla nimic…]

Va fi o toamna frumoasa…

IERTĂRILE

tu să mă ierţi de tot ce mi se-ntâmplă
că ochii mei sunt când senini când verzi
că port ninsori sau port noroi pe tâmplă
ai să mă ierţi altfel ai să mă pierzi

văd lumea prin lunete măritoare
şi vad grădini cu arme mari de foc
sub mâna mea deja planeta moare
şi în urechi am continentul rock

ai să ma ierţi că nu pot fără tine
şi dacă n-ai să poţi şi n-ai să poţi
mie pierzându-te-mi va fi mai bine
eu tristul cel mai liber dintre toţi

şi cum se-ntâmplă moartea să le spele
pe toate-nobilându-le fictiv
ai să te-apleci deasupra morţii mele
şi tot ai să mă ierţi definitiv

ai să mă ierţi în fiecare noapte
şi-am să te mint în fiecare zi
şi cât putea-va sufletul să rabde
cu cât îţi voi greşi te voi iubi

(A.P.)