Daily Archives: iunie 19, 2010

Maktub 4

Paulo Coelho

”Dacă trebuie să plîngi, plîngi ca un copil.
Odată ai fost copil şi unul din primele lucruri învăţate în
viaţă a fost să plîngi, pentru că plînsul face parte din viaţă.
Nu uita să fii liber şi că nu e ruşinos să îţi arăţi emoţiile.
Urlă, sughiţă puternic, fă cît zgomot vrei. Pentru că aşa
plîng copiii şi ei cunosc modul cel mai rapid de a-şi alina
inimile.
Ai observat vreodată cum se opresc copiii din plîns?
Se opresc pentru că ceva le distrage atentia. Ceva îi
cheamă spre aventura următoare.
Copiii se opresc din plîns rapid.
Şi aşa va fi pentru tine.
Dar numai dacă reuşeşti să plîngi ca un copil.

Maktub 3

Paulo Coelho

Noi toţi vedem că trebuie să îndeplinim anumite acţiuni, să
facem anumite lucruri, să rezolvăm probleme, să fim
disponibili pentru ceilalţi. Încercăm tot timpul să planificăm
ceva, să concludem ceva, să descoperim un al treilea
“ceva”. Nu este nimic greşit în toate astea – pînă la urmă
aşa construim şi modificăm lumea.
Dar şi actul Adoraţiei face parte din viaţă. Pentru a ne opri
din cînd în cînd, pentru a fugi de noi înşine şi să rămînem în
linişte în faţa Universului.
Pentru a îngenunchia, trup şi suflet. Fără să cerem nimic,
fără să mulţumim pentru ceva.
Doar pentru a simţi căldura iubirii care ne înconjoară. În
acele momente se pot dezlănţui lacrimi neaşteptate –
lacrimi nici de bucurie, nici de tristeţe.
E un dar.
Lacrimile purifică sufletul tău.

MAKTUB 2

Paulo Coelho

“Multe persoane se tem de fericire. Pentru ca astfel de
persoane să fie fericite în viaţă înseamnă să schimbe multe
din obiceiurile lor – să-şi piardă simţul identităţii lor. Deseori
avem rezerve faţă de lucrurile bune care ni se întîmpla. Nu
le acceptăm, pentru că ne-ar face să ne simţim datori faţă
de Dumnezeu.
Gîndim: ”Mai bine să nu bem din cupa fericirii pentru că
atunci cînd va fi goală vom suferi cumplit”
Din cauza acestei frici de a ne micşora nu reuşim să
creştem.
Din cauza fricii de plîns nu avem curaj să rîdem.”

MAKTUB 1

Paulo Coelho

”Astăzi e o zi frumoasă pentru a face
ceva ieşit din comun. Am putea, de exemplu, să dansăm pe
stradă în timp ce ne îndreptăm spre serviciu. Să privim în
ochi un necunscut şi să vorbim de iubire la prima vedere.
Să-i dăm şefului o idee care ar putea părea ridicolă, o idee
pe care nu am mai menţionat-o vreodată înainte.
Războinicii luminii îşi permit astfel de zile.
Astăzi am putea plînge pentru vechi nedreptăţi greu de
acceptat.
Am putea da un telefon cuiva căruia am jurat să nu îi mai
vorbim niciodată (dar de la care aşteptăm să găsim un
mesaj pe robotul telefonului).
Azi ar putea fi considerată o zi care nu face parte din
scenariul pe care îl scriem în fiecare zi.
Astăzi orice vină va fi permisă şi iertată.
Astăzi este o zi în care să ne bucurăm de viaţă.

MAKTUB

Paulo Coelho

“Decizie. Acest ceva pentru care lumea a
fost suspicioasă vreme îndelungată. Cîte sînt lucrurile pe
care sîntem incapabili să le facem din lipsă de hotărîre, şi
cîte pentru că sînt riscante? Un exemplu de lucru greşit
interpretat ca “lipsă de hotărîre”:
a vorbi cu necunoscuţii. Fie o conversaţie, un simplu contact
sau un salut, foarte rar vorbim cu necunoscuţii. Şi spunem
întotdeauna că e mai bine aşa. În acest fel sfîrşim prin a nu
fi de ajutor şi a nu fi ajutaţi de Viaţă. Distanţa ne face să
părem importanţi şi siguri de noi înşine. Dar, de fapt, nu
permitem ca vocile îngerilor noştri să se manifeste prin
cuvintele celorlalţi .