Monthly Archives: Iunie 2010

50 Ways to Love Your Partner

1. Love yourself first.

2. Start each day with a hug.

3. Serve breakfast in bed.

4. Say „I love you” every time you part ways.

5. Compliment freely and often.

6. Appreciate—and celebrate—your differences.

7. Live each day as if it’s your last.

8. Write unexpected love letters.

9. Plant a seed together and nurture it to maturity.

10. Go on a date once every week.

11. Send flowers for no reason.

12. Accept and love each others’ family and friends.

13. Make little signs that say „I love you” and post them all over the house.

14. Stop and smell the roses.

15. Kiss unexpectedly.

16. Seek out beautiful sunsets together.

17. Apologize sincerely.

18. Be forgiving.

19. Remember the day you fell in love—and recreate it.

20. Hold hands.

21. Say „I love you” with your eyes.

22. Let her cry in your arms.

23. Tell him you understand.

24. Drink toasts of love and commitment.

25. Do something arousing.

26. Let her give you directions when you’re lost.

27. Laugh at his jokes.

28. Appreciate her inner beauty.

29. Do the other person’s chores for a day.

30. Encourage wonderful dreams.

31. Commit a public display of affection.

32. Give loving massages with no strings attached.

33. Start a love journal and record your special moments.

34. Calm each others’ fears.

35. Walk barefoot on the beach together.

36. Ask her to marry you again.

37. Say yes.

38. Respect each other.

39. Be your partner’s biggest fan.

40. Give the love your partner wants to receive.

41. Give the love you want to receive.

42. Show interest in the other’s work.

43. Work on a project together.

44. Build a fort with blankets.

45. Swing as high as you can on a swingset by moonlight.

46. Have a picnic indoors on a rainy day.

47. Never go to bed mad.

48. Put your partner first in your prayers.

49. Kiss each other goodnight.

50. Sleep like spoons.  😀

Anunțuri

Quote of the day

„It’s only when we truly know and understand that we have a limited time on earth—and that we have no way of knowing when our time is up—that we will begin to live each day to the fullest, as if it was the only one we had.”

Elisabeth Kiibler-Ross

MULTUMESTE-TE SA FII OM. (Lessing).

„Daca  nu  putem  fi  buni , sa  incercam  sa  fim  macar politicosi” N. Steinhardt – „Jurnalul  fericirii”.

Tot rascolind prin scribd.com in cautarea urmatoarei carti pe care vroiam sa o devorez dupa „Unsprezece minute” si „Legendele Olimpului”, am dat de un forum cu recomandari pentru lectura mea disperata si am ales  „Codul bunelor maniere” :D. Nu era in lista mea de eventuale lecturi, dar cred ca merita si e greseala mea ca nu am inclus-o acolo mai devreme.

Aici poti gasi cartea in versiune pdf: http://www.scribd.com/doc/21030808/Codul-bunelor-maniere

EXTRAS:

„Ne  aflam  la  inceputul  secolului  XXI  si  ni  se  pare  ca se  apropie  sfirsitul  lumii … Traim  intr-o  lume  nebuna , avind senzatia  ca  innebunim  si  noi  pe  zi  ce  trece. Asistam ingroziti  la  imaginile  cumplite  din  asa  numitele  zone conflictuale , zone  ce  se  ivesc  in  cele  mai  neasteptate locuri  de  pe  glob  si  se  inmultesc  ingrijorator. Altii  care  se  autointituleaza „ Hell’s  Angels „ , pornesc  noaptea  pe  motociclete  avind  la bord  casetofoane  cu  muzica  Heavy  Metal , rasi  in  cap  sau  cu plete , imbracati  in  bluzoane  de  piele  cu  tinte , pe  care  sunt prinse  ecusoane  cu  capete  de  mort , in  jeansi  si  cizme , oferindu-ne  pentru  o  clipa  o  imagine  de  apocalips. Desigur , e  vorba  de  o  imagine  trunchiata  si catastrofica  a  societatii  in  care  traim , dar  nu  putem  sa  nu tinem  seama  si  de  ea. In  astfel  de  conditii , mai  merita  sa  ne  preocupam  de bunele  maniere ? N-ar  fi  mai  bine  sa  ne  intrebam  daca  ele nu  au  devenit  cumva  inutile ? Raspunsul  e  unul  singur : buna crestere  nu  este  si  nu  va  deveni  niciodata  inutila , pentru ca  il  va  face  pe  om  sa  se  respecte  in  primul  rind  pe sine.  „ Manners  make  man „ – comportamentul  il  face  pe  om. Bunele maniere  sunt  apanajul  omului  care  isi  cunoaste  exact  locul in  lumea  in  care  traieste.

Odata  cu  inceputul  existentei  sale  sociale , umanitatea  a  impus  norme  de  comportament  in  toate  domeniile esentiale  ale  vietii: hrana  si  imbracamintea , relatiile  dintre sexe , relatiile  dintre  inferiori  si  superiori , corespondenta , primirea  oaspetilor  etc. Comportamentul  prescris  in  aceste ocazii  a  fost  codificat  in  reguli  precise; iar  a  nu  le respecta  insemna  a  te  exclude  din  categoria  ta  sociala. In toate  timpurile , in  toate  tipurile  de  grupuri  umane , politetea a  fost  indispensabila  traiului  in  comun , chiar  daca obiceiurile  difereau  de  la  o  tara la  alta. De  exemplu , in Germania  nu  se  mai  saruta  mina  femeilor , dar  s-a  extins deprinderea  de  a  fi punctual  devenita  aproape  obsesie. Acest mic „ amanunt „ comentat  de  un  sociolog  ar  explica , poate , uimitoarea  prosperitate  a  Germaniei  din  ultimele  decenii… Tot aici , cu  exceptia  meselor  oficiale  si  a  cazului  cind  exista personal  de  serviciu , invitatii  contribuie  spontan  la stringerea  mesei , la  spalarea  vaselor – cu  simplitate  si eficienta , fara  ca  gazda  sa  se  simta  jignita. In  Cehoslovacia , unde  curatenia  din  apartamente  este impresionanta , gazda  are  pregatita  pentru  musafiri  o  adevarata colectie  de  papuci  noi  si  comozi  si  nimeni  nu  se  simte socat. In  Canada , ca  si  in  alte  parti , exista  obiceiul  de a  oferi  flori  in  numar  par. La  noi , un  buchet  trebuie  sa aiba  un  numar  de  flori  fara  sot  si  acest  obicei  autohton poate  duce  uneori  la  situatii  comice. Astfel  gazda , usor jenata , ii  atrage  atentia  musafirului  venit  din  Romania  care i-a  oferit  cinci  garoafe  ca  a  pierdut , probabil , o  floare pe  drum … In  Elvetia , seara,  pe  malul  unui  riu , intr-un  loc pustiu , o  fetita  era  nelinistita  de  faptul  ca  nu  gaseste  o cutie  de  gunoi  in  care  sa  arunce  ambalajul  de  la  ciocolata – pentru  ca  nu  avea  OBICEIUL  sa  arunce  ceva  pe jos. „

UNSPREZECE MINUTE

Paulo Coelho

„…Ralf umplu cele două pahare. — Doar de curiozitate, în ce fel s-a putut termina povestea asta cu directorul? — L-aş fi citat pe Platon, doar mă aflam în faţa unui intelectual. După el, la începutul creaţiei, bărbaţii şi femeile nu erau aşa cum sunt astăzi; exista o singură fiinţă, care era scundă, cu un singur trup şi un gât, dar capul avea două feţe, fiecare privind în altă direcţie. Era ca şi cum două făpturi ar fi fost lipite spate-n spate, cu două sexe opuse, patru picioare, patru braţe. Zeii greci erau însă geloşi şi-şi dăduseră seama că o făptură care avea patru mâini muncea mai mult, cele două feţe opuse ale ei erau în permanenţă vigilente şi nu putea fi atacată mişeleşte, patru picioare nu pretindeau atâta efort ca să stea în picioare sau să meargă vreme îndelungată. Şi, lucrul cel mai periculos: creatura cu pricina avea două sexe diferite, nu avea nevoie de nimeni altcineva ca să continue a se înmulţi pe pământ.
Atunci Zeus, stăpânul suprem al Olimpului, zise:
„Am un plan ca să-i fac pe aceşti muritori să-şi piardă puterea.”

Şi, cu un trăsnet, a tăiat în două făptura aceea, creând bărbatul şi femeia. Asta a înmulţit mult populaţia lumii şi, în acelaşi timp, i-a dezorientat şi i-a slăbit pe locuitorii ei — deoarece acum trebuiau să-şi caute din nou partea pierdută, să o îmbrăţişeze din nou şi prin îmbrăţişarea asta să-şi recapete vechea putere, capacitatea de a evita trădarea, rezistenţa la drumurile lungi şi putinţa de a suporta muncile obositoare. Îmbrăţişarea prin care două trupuri se confundă din nou într-unui singur.
— Povestea asta e adevărată?
— Aşa zice Platon, filozoful grec. ”


Maktub 4

Paulo Coelho

”Dacă trebuie să plîngi, plîngi ca un copil.
Odată ai fost copil şi unul din primele lucruri învăţate în
viaţă a fost să plîngi, pentru că plînsul face parte din viaţă.
Nu uita să fii liber şi că nu e ruşinos să îţi arăţi emoţiile.
Urlă, sughiţă puternic, fă cît zgomot vrei. Pentru că aşa
plîng copiii şi ei cunosc modul cel mai rapid de a-şi alina
inimile.
Ai observat vreodată cum se opresc copiii din plîns?
Se opresc pentru că ceva le distrage atentia. Ceva îi
cheamă spre aventura următoare.
Copiii se opresc din plîns rapid.
Şi aşa va fi pentru tine.
Dar numai dacă reuşeşti să plîngi ca un copil.

Maktub 3

Paulo Coelho

Noi toţi vedem că trebuie să îndeplinim anumite acţiuni, să
facem anumite lucruri, să rezolvăm probleme, să fim
disponibili pentru ceilalţi. Încercăm tot timpul să planificăm
ceva, să concludem ceva, să descoperim un al treilea
“ceva”. Nu este nimic greşit în toate astea – pînă la urmă
aşa construim şi modificăm lumea.
Dar şi actul Adoraţiei face parte din viaţă. Pentru a ne opri
din cînd în cînd, pentru a fugi de noi înşine şi să rămînem în
linişte în faţa Universului.
Pentru a îngenunchia, trup şi suflet. Fără să cerem nimic,
fără să mulţumim pentru ceva.
Doar pentru a simţi căldura iubirii care ne înconjoară. În
acele momente se pot dezlănţui lacrimi neaşteptate –
lacrimi nici de bucurie, nici de tristeţe.
E un dar.
Lacrimile purifică sufletul tău.

MAKTUB 2

Paulo Coelho

“Multe persoane se tem de fericire. Pentru ca astfel de
persoane să fie fericite în viaţă înseamnă să schimbe multe
din obiceiurile lor – să-şi piardă simţul identităţii lor. Deseori
avem rezerve faţă de lucrurile bune care ni se întîmpla. Nu
le acceptăm, pentru că ne-ar face să ne simţim datori faţă
de Dumnezeu.
Gîndim: ”Mai bine să nu bem din cupa fericirii pentru că
atunci cînd va fi goală vom suferi cumplit”
Din cauza acestei frici de a ne micşora nu reuşim să
creştem.
Din cauza fricii de plîns nu avem curaj să rîdem.”

MAKTUB 1

Paulo Coelho

”Astăzi e o zi frumoasă pentru a face
ceva ieşit din comun. Am putea, de exemplu, să dansăm pe
stradă în timp ce ne îndreptăm spre serviciu. Să privim în
ochi un necunscut şi să vorbim de iubire la prima vedere.
Să-i dăm şefului o idee care ar putea părea ridicolă, o idee
pe care nu am mai menţionat-o vreodată înainte.
Războinicii luminii îşi permit astfel de zile.
Astăzi am putea plînge pentru vechi nedreptăţi greu de
acceptat.
Am putea da un telefon cuiva căruia am jurat să nu îi mai
vorbim niciodată (dar de la care aşteptăm să găsim un
mesaj pe robotul telefonului).
Azi ar putea fi considerată o zi care nu face parte din
scenariul pe care îl scriem în fiecare zi.
Astăzi orice vină va fi permisă şi iertată.
Astăzi este o zi în care să ne bucurăm de viaţă.

MAKTUB

Paulo Coelho

“Decizie. Acest ceva pentru care lumea a
fost suspicioasă vreme îndelungată. Cîte sînt lucrurile pe
care sîntem incapabili să le facem din lipsă de hotărîre, şi
cîte pentru că sînt riscante? Un exemplu de lucru greşit
interpretat ca “lipsă de hotărîre”:
a vorbi cu necunoscuţii. Fie o conversaţie, un simplu contact
sau un salut, foarte rar vorbim cu necunoscuţii. Şi spunem
întotdeauna că e mai bine aşa. În acest fel sfîrşim prin a nu
fi de ajutor şi a nu fi ajutaţi de Viaţă. Distanţa ne face să
părem importanţi şi siguri de noi înşine. Dar, de fapt, nu
permitem ca vocile îngerilor noştri să se manifeste prin
cuvintele celorlalţi .

ANII…

Cea mai potrivita piesa pentru un inceput de vara de neuitat…

LA MULTI ANI mie…imi sunt de ajuns si 18 ani :blush: